Pagina iniziale   

Novitŕ    
La Banda 
anni 30-50    
anni 60-70
 
anni 70-80 
anni 80-90 
anni 90-2000
Martin Menzares 
Voglia di Cantare 
Gli amici di Leonardo 
Personaggi
   
FORUM 
CHAT  



 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagina iniziale 



 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagina iniziale 

Lu šcatulon∂                  AUDIO  

 

Lu weij∂ di la vicchiaij∂ ijč la solitud∂n∂

Ca po rrumanij∂ a ssul∂, pur∂ ci no tti gghiut∂n∂,

perň ci picca picch∂, tu po caminej∂

ti ni po sci a lla chiazz∂, cu ‘ngunun∂ po parleij∂.

 

Lu cazz’angul∂ verament∂, l’ev∂ a ci rešt∂ a chés∂

Ca šte a lli spiranz∂ ca ‘ngunun∂ cu vč trés∂,

e scuresci∂ tutt∂ lu giurn∂, assittét∂ sobb’a lla poltron∂

ca la cumbagnij∂ la fesci∂ sol∂ la t∂levision∂.

 

Cu Mari∂ di šta Pipp∂ e ‘mba Michel∂ di Cucuzz∂

Cu lla Cungreij∂ di lu Fratell∂ e cu Cuštanz∂ di Larizz,

da la matin∂ a lla ser∂ li tenen∂ cumbagnij∂

e dalli ijosci∂ e dalli creij∂, l’ona fatt∂ scimunij∂.

 

A capit∂ ce fesci∂, ijosci∂ la t∂levision∂?

Tu sbagli∂ lu tiemp∂, ma divient∂ nu crimon∂!

Accussě a ci cumann∂, com∂ vol∂ ni po fricheij∂

Cu na cosci∂ e do menn∂ e na tass∂ da paijeij∂.

 

Quann∂ figghiama Ndanodd, sci ccattň šta mmaculet∂

(Ca ijev∂ na quarantina d’ann∂, quanta tiemp∂ ijč passet∂!)

mi parě na cosa štrčn∂, ca ijnt’a štu “šcatulon∂”

štav∂n∂ crištien∂, bell∂ femm∂n∂ cu llu munton∂.

 

E ni ‘mbaramm∂ tanta cos∂, ca ci ‘ngil’era ‘nzigneij∂

semp∂ ambacci∂ a na cambagn∂, e tutt∂ lu giurn∂ a fatieij∂,

e cu nu firm∂, na reclem∂ e cu llu cumunichét∂

lu šcatulon∂ pi nu na scol∂, ijera ddivintet∂!

 

Alla scol∂ ijosci∂, e ci ijč ca vol∂ avveij∂

šte lu diviertimient∂, “šte cci penz∂ a mmeij∂”,

“ce ccazz∂ mi ni frech∂, cu mmi ‘mber∂ ‘nguna cos∂”

ca ciň cca vél∂ ijč la vitut∂, l’apparenz∂, la pos∂.

 

M’ona ditt∂ pur∂, ca šton∂ quid∂ a paijamient∂

Cu femm∂n∂ a lla nut∂, ca pierd∂ tutt∂ li vient∂,

e pur∂ ci no ‘ngi peij∂, lu wecchi∂ ti lu fesci∂

ca ddo gira gir∂, štč na femm∂n∂ ca ti piesci∂.

 

Cchiů vit∂ la t∂levision∂, cchiů fess∂ ddivient∂?

Pi fforz∂… ca lu patrun∂, ijč Brušcon lu President∂!

Ni vol∂ a disci∂ tutt∂ li giurn∂: “vitit∂, vitit∂ la t∂levision

Ca po ‘nci penz∂ ije, cu vi sištem∂ la pinzion∂!”.

 

 

Discičv∂ lu Signor∂                        AUDIO

 

A meij∂ Martin Menzares, mi dich∂n∂ ca sont∂ ‘mbriacon∂

E ca mi fazz∂ mett∂ sott∂, sol∂ da lu buttiglion∂,

tegni∂ rispett∂ sol∂ pi lli villen∂

figur∂t∂ ci a lli priev∂t∂, li fazz∂ lu vesa mén∂.

 

Perň lu “Signor∂”, pi mmč ijč na cosa grann∂

Ca ije nasciv∂ ijnt’a nu pagghier∂, Ijdd∂ ijnt’a na capann∂,

li puvuriedd∂ sobb’a la terr∂, li vulč salvév∂

cu llu pén∂ e cu llu mier∂ tutt∂ li saziev∂.

 

“Ci no divintet∂ com∂ li piccinn∂” discičv∂ lu Signor∂

“lu paradis∂ no ‘ngi stč pi vvu, quann∂ arriv∂ l’or∂”,

ma šton∂ quid∂ ca li piccinn∂ li fach∂n∂ trimuleij∂

tutt’a righ∂, ferm∂, zitt∂, nisciun∂ a va fiateij∂.

 

“Ijet’a vvuij∂ malet∂, disgraziet∂” discičv∂ lu Signor∂

“ca ije vi penz∂ semp∂, com’a nu bbuen∂ dottor∂”,

inveci∂ šton∂ quid∂ cu lla puzz∂ sott’a llu nés∂

ca ijavit∂n∂ putten∂, ladr∂ e vaštes∂.

 

“Vulit∂v∂ bben∂ com’a ffret∂” discičv∂ lu Signor∂

“ca ci a va salvč lu munn∂, ijč sol∂ l’amor∂”,

e inveci∂ a quč bbasci∂ tutt∂ ni rraijem∂

e na mazzet∂ ijnt’a lligghij∂, ogni tant∂ la minem∂.

 

“La Parola meij∂ ijč pi tutt∂ li crištien∂” discičv∂ lu Signor∂

appusutij∂ a Sammichel∂ ijč cangiet∂ lu Paštor∂,

ca ne mannet∂ nu bellu giov∂n∂, si chiem∂ Don’Don

pur∂ ijedd∂ com∂ a mmeij∂, abbev∂ a llu capason∂.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagina iniziale 

 

Cargniel                  AUDIO

 

Martin Menzares, quann’č la fešt∂ di cargniel∂

bbév∂ lu mier∂ pur’a ijnt’a llu štuel∂,

pi schirzeij∂ e rit∂, no ppi ‘nguna cos∂

e po lu mier∂ cu lli pičt∂ si fesci∂, non cu lli ros∂!

                       

E com ascénn∂ ijnt’a šti ggiurn∂, a ddo wučcchiann∂ ammus∂

Tu t’ŕ mmett∂ sott∂ e lu mier∂ l’ŕ mmett∂ sus∂,

l’ŕ ffč scenn∂ dosci∂ dosci∂, no t’ŕ štrafucheij∂

na menza pedd∂ vč bbon∂, ma no tt’ŕ ‘mbriacheij∂.

 

Com∂ mi carichčv∂ quann∂ tinev∂ sidisciann∂

ca a chčs∂ mi purtav∂n∂ cu lli piet∂ štrascinann∂,

a tutt∂ li port∂ sci tuzzamm∂, no nni scappev∂ ijun∂

pi ni fricheij∂ lupin∂, purpiett∂ cu lli pampasciun∂.

 

Marangi∂, manderin∂, ijamen∂l∂ a llu furn∂

ijatich∂ a lla “leggi∂”, no ‘rrumaniv∂ ijurn∂,

mier∂, rosoli∂, liguor∂ di tutt∂ li maner∂

ca ti fasciv∂ a ffezz∂ gič a prima ser∂.

 

E com∂ ni vištemm∂, ca ti pigghiev∂ paur∂

la vunnedd∂ di nononn∂ e nu casiett∂ ambacci∂ gnur∂,

do pezz∂ sobb’a llu piett∂, pi fč ijaseij∂ li mčnn∂

ijeran’a ijess∂ belli gruess∂, ca lu latt∂ l’er’a vvenn∂!

 

“Cč permess∂ pi na mašcher∂?” discemm∂ quann∂ tuzzamm∂

“Ci sit∂, na vvi canosch∂, fascit∂ma vvet∂ la ijamm∂,

lluat∂v∂ lu cappiedd∂ e cudu vel∂ di zit∂

ci no ijnt’a šta chčs∂, vů no ‘nci trasit∂”.

 

Gir∂ e vot∂, vot∂ e gir∂, l’er’a ddisci∂ ci ijer∂

ca si no nň lli pruvev∂, li purpiett∂ e lu mier∂,

e giramm∂, cantamm∂, bbivemm∂ fin∂ a lla matin∂

ca pi mmč, cargniel∂, ijer la fešt∂ di Sammartin∂!.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagina iniziale 

La bann∂                   AUDIO 

Quess∂ ijč la štoria ver∂ di la bann∂

Ca a San Michel∂ šteij∂ da cchiů di settant’ann∂

Cu llu tamburr∂, la tromb∂ e lu trumbon∂

Sunav∂n∂ ijnt’a lli pajes∂r∂ di tutt∂ la region∂.

 

Ijer∂ na bann∂ canusciut∂ e apprezzet∂

Ca sapev∂ fé pur∂ la “Traviét∂”,

marci∂, oper∂ e arij∂ famos∂

e sunav∂n∂ pur∂ tant’ati cos∂.

 

Na cinquantin∂ di banništ∂ tutt∂ sammichelen∂

Lu cappiedd∂ a ‘nchep∂ e lu štrument∂ a mmén∂,

dirett∂ da lu Meštr∂ Miccoli di Martin∂

ca scasň a quč, a llu pais∂ di li ijaddin∂.

 

Mimicchi∂, Mingucci∂ e Ciccill∂ Ijalett∂

Michel∂ Fifi ca sunev∂ lu clarinett∂,

Dunet∂ Cicinnicchi∂, ‘Nzin∂ Fantin∂

Ca sul∂ sul∂ sunev∂ lu quartin∂.

 

Quant’alligrij∂ ijon’a purtet∂ ijnt’a llu pais∂

Cu lla marci∂ a tiemp∂ di trumbon∂,

e quanta muert∂ ijon’a salutet∂ cu lla divis∂

tutt’a ‘nfil∂ a gret∂ la purgission∂.

 

A picch∂ a picch∂ ques∂ tutt∂ li banništ∂

Si no na sciut∂ pur∂ lor∂,

quatta cingh∂ no na rumašt∂

semp∂ cu lla divis∂ gnora gnor∂.

 

Ma ancor∂ son∂n∂ cu ‘mba Stef∂n∂ di Siodd∂

Anziem∂ a lli giuv∂n∂ ca ijdd∂ č ‘mbaret∂,

semb∂ all’attent∂ ammienz∂ a lla fodd∂

e cu lla divis∂ da paret∂.

 

Quess∂ ijč la štoria ver∂ di la bann∂

E no lla ma scurdeij∂,

pur∂ ca šte ‘ngunun∂ ca cumann∂

ca vol∂ fesci∂, sfesci∂ e sciliscieij∂.

 

Nona ‘nzippet∂ n’at∂ nova nov∂

Ma quatt∂ ijatt∂ so di San Michel∂,

a ci cumann∂ disci∂ ch’č rrobba sov∂

ci ‘nci penz∂ picca picch∂ a me mi scel∂.

 

Mi fesci∂ rabbi∂ a ci rinneij∂

La štoria sov∂ e di lu pais∂,

ca venn∂ e catt∂ com∂ a lla puteij∂

o si venn∂ la mam∂s∂ pi lli turnis∂.

 

A ci cumann∂, dirigi∂ la bann∂,

a ci dipent∂, si llecch∂ li dient∂.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagina iniziale 

Cumba Stefen di Sobbatajene      AUDIO

Martin "Menzares" ca mangie, bbev e cant
si scol lu buttiglion e cu llat si ni vant,
ci poje pur tuje, anziem a ijdd wuč suen
chiamem lu dirittor, cumba Stefen di "sobbatajen”.

A ddo stč la musiche, Stefen gir com la zanzen
stč tutt prisciet e si fricul li mčn,
di tutt li bann, jet l'accumpagnator
camin a nnanz pi nnanz, pčr ca jet lu dirittor.

Li piccinn e li grann, muin no nnona ffč
si no ijdd tutt rrabbiet, ccumenz a jucculč,
la bbann senza Stefen, jet com lu palummiedd senza lu mier
ijdd mett lu culor, a ddň stč sol lu ner.

Ci, jnt'a lla chiesie, pass vicin a lli cantant
no a vŕ tucché nient, jet ijdd lu comandant,
e ci tuje li dč cord, lu salut quann lu vit
cotol la chép e tutt cuntent  si mett a rrit.

Cert vot lu vit pers, caminann sobba pinzier
sobb nu scalon poje stč ddorm, quann vč stanc o arriv la ser,
ci lu wuč vvit tutt cuntent, l'ŕ cumannč a ncuna cos
catt lu giurnel, li sigarett, scop nu picc, d'acqu li ros.

Lu ‘nviern cu llu fridd, sott lu sol di la stagion
jatiche e llu vit, cu llu stess maglion,
si mett na giacc, fina fin e totta vecchie
sol quann a nuje, ni gelen li recchie.

Ije mi lu ricord tel e quel, cu lla stessa caminet
per ca pi ijdd, l'ann non ci jon meje passet,
ci sep a ddo jabbet, a llu pais opur for
camb a ssul, senza nisciun, a ijdd penz lu SIGNOR.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagina iniziale 

 

Lu taglien                         AUDIO  

Sont cumpa Martin "Menzares"
cchiů di la zapp, la penn mi pes,
lu taglien ramb e rambun
lu fazz parlč alli capasun.

Cummarma Chicchin, razz di "Rč"
qued lu parl megghie di mč,
sient cč dditt allu figghiesa Rocc
l'ata matin cu tant di vocc:

"Prendi no...? Io quelle le devo stroppiare di mazzate
se dalla scuola non se ne vengono tutte imparate".

Quann cumann lu maritasa Filiscie
sient nu picc, cč cosa discie:

"Mo! Vai nell'orto e prendi un po di putrusino,
che dobbiamo trombare le polpette con il vino".

E quann cumann lu figghie, pi si lavč la faccie
sient cč discie ijucculann com na paccie

"lavati le musette e tutte e due le recchie
se non lo fai subito, ti faccio due panocchie".

Jet a cumma Chicchin, ca parl buen lu taglien
ca no si ni chet la faccie, quann s'acchie cu jat cristien,
li parol li ggir, li vot, li ntramogghie
com sapene buen li fef cu lli fogghie!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagina iniziale 

 

A lli vinticinghe di ogni ann

 

 

Disse lu Ciuccie a llu Vove

Ijnt’a lla grott di lu Bbammin

“Quanta fridd ca stč prove,

accucchiamene cchiů vicin”.

 

Attocche a nuije cu llu scraffeme

A lli vinticinghe di ogni ann

Doscie doscie nu ijatem

Cu llu fiet lu scieme ‘mbucann.

 

A lli vinticinghe di ogni ann

E da semb accussě č stet

Do vestie von ijatann

Lu Bbammin anzuccaret.

 

Dopp tant’ann, a llu Natel di ijoscie

Ancor tinim cuss’onore

Li cristien lu metten an’groscie

Do vestie ‘mbochen lu Signore!

 

 

 

Addilisset: rilassato

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagina iniziale 

 

La morr di canacchiun        AUDIO  

A Martin "Menzares" senz'acque e senz'acit
almen pi na vot, lu mier l'č tradit,
ca vulč stev bell "addilisset" senza li pinzier
sintiteme nu picc, ce ccappev l'ata ser.

Mi ssittev a lla ddifrischet sobb a llu pisul
e ci stev cu mmč, semp chin lu rizzul,
e cu lla cumpagnie ijattaccamm a raggiunč
na parol tira l’at, mi cuminzev a carichč.

Migghierm, binidiche, gič s'era sci curchet
ijer menzanott, e ttaccň la ijastumet,
no nni scappň nisciun, tutt pigghiev di pont
poije zzuppev anterr, 'mpapagnev ijnt a llu font.

"Ce muert tua a fatt, almen ijer ser
vacant lu rizzul e tu cariche di mier?
ijstem, ijucchel, chen ca gghiattavene
e a ddo ste scevene, quid cristien ca scappavene?".

Migghiera mea no ssaccie, ije sta nott a gghi durmut
la faccia ijnt'a lla terr e lu cul appunzunut,
angiel tinev li stell, la lun e l'arev di ciess
ma 'nzomm mi lŕ discie, ce cazz ijč success?

E mi lu diss migghierm, ca dopp ch'era bbivut
cu tutt quid ijastem, li cristien ijerna currut,
cu lli mazz, cu lli scop, e scev pur sorm
mi l'erna ddeije ijnt alla chep, ca no lli ste fascev dorm.

Ci sant mč ijutet, o ijer cchiů di ijun
"ci ti salvň?" diss migghierm "na morr di canacchiun, 
appen li vitern, li cristien si ni scapparen
e a tte ijnt'a lla terr, ambriec ti lassaren".

”...E siccom quann bbiv, pň sci spiccie a lli mčn
vicin a llu rizzul, lass stč do chčn,
e pi ijavitč na bella frichet di mazzet
anziem a llu mier ammiesche la rangiet”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagina iniziale 


La purgission               AUDIO 

 

Quann č tiemp di gires, d’int’a ches ti ni wuč ijess

E a lla chiazz mi ni voche, nu picche cchiů spiss

Mi ssett sobb nu scalon e mi mett a ragiuneije

O sbaglie lu tiemp cu ci veche passeije.

 

Quann č tiemp di gires, ijeschene pur li purgission

La Matonn, Sammichel cu llu Sineche e Dondon

Ogni ser ni ste ijun ca spacche tutt lu pais

Cu lli cristien alliniet e cu lli “chep” tis tis.

 

A ci vč a lla purgission su tutt buen cristien

Senza picchet, ca si cunfessen e cu lu cor ijnt’a lli men

Ijatiche a quid com a mmeije, ‘mbriacun e vastes

Ca no’nci creden a tanta chiacchier e cu lla puzz sott’a llu nes.

 

Figghiama ‘Ntanodd, poi, ijess tutt lu curred

Ca lu prevet quid chiccher ijnt’a lli stret li vol’a vet

E lli mett in bella vist tutt’ambil a dde nnant

Ca picche ‘nci manche cu ppenn  pur do mutant.

 

Discien, ca pi mantinije li tradizion

Ni ma ffč cchiů sseije di sti purgission

Ci mitt tutt li Crist, li Matonn e lli Sant

Ni fascim ijun a llu giurn pi quant so’ tant.

 

E poije, quant’e bbell, lu pais anchicchereddet

Cu fior, nastre, artarin anzippet

E semp present aggret a lla purgission

(giust pi mantinije la tradizione…)

La bbanna nov di lu Sineche Torron.

 

E pinzeije ca Crist, na vot soltant

Lu purtaren a purgissione, senza tanta vant

E li ijacchiaren pi pisul

La spadd fort di nu mul.

 

Quann č tiemp di gires, ijeschene pur li purgission

La Matonn, Sammichel cu llu Sineche e Dondon

E pinzeije ca Crist, na vot soltant

Lu purtaren a purgissione, senza tanta vant.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pagina iniziale 


Mamma Jel                    AUDIO   

Martin "Menzares", pi pinzč a llu capason
jč ruzzulet a nterr, e se spustet lu tisciton,
figghima Ntanodd, cu llu talefen jč chiamet
dopp na menzorett, la "vilanz" jč rrivet.

Li muert sua, com jucculev queda mmaculet
jnt a nnient, mi vitiv a llu spidel ricovaret,
cchiů pinzev a lla cadut e a quant jera stet crimon
je jucculev cchiů fort, pi lu dulor a llu tisciton.

Quant cchiů stč dde jnt, cchiů lu cor ti lu duel
dopp quatt giurn pinzev: "E ci cambev Mamma Jel,
qued cu descie lir, nu fazzilett stritt stritt attacchet
ndrizzev tutt l'oss, guarev li malet".

A ci cu lla colec, cu llu vrazz spustet o cu llu dulor
li cristien a ddo Mamma Jel sceven, jer jedd lu dottor,
mai sia ti vinevene fort, ca anderr ti vutulev
cu ddo parol e nu Patre Nostre, li vierm ti tagghiev.

Si ssittev vicin a teje, si llicchev li tiscitun
ti disciev: "fescie mčle?", e tucchev all'attantun,
cuminzev a friculeje, cu lli tescit mmuddet sobb'ŕ llu vrazz
ca dopp quarand'ann, "sent" angor  la sputazz”.

Cambň fin a cient'ann, e angor cu lli tescit frattisciev
carchev, vutev, fin a quann ti lu ndrizzev,
ah... quanta vot agghi sciut, ca meje la gghi pajet
pero la descie lir, jnt lu fazzilett mi l'č ssemp lasset.